Changkai, oraşul Benxi, provincia Liaoning
Sintagma obișnuită „Persoanele de treabă ajung să fie înșelate de alții” este una cu care sunt mult prea familiarizată. Soțul meu și cu mine eram amândoi cu adevărat persoane inocente: când era vorba despre chestiuni care implicau beneficiile sau pierderile noastre personale, nu eram genul care să se târguiască sau să se certe cu alții. Acolo unde puteam fi îngăduitori, eram îngăduitori, acolo unde puteam ajuta, am făcut, de asemenea, totul pentru a ajuta. Ca rezultat, am fost adesea înșelați și abuzați de alții. Părea într-adevăr că în viață, „Persoanele de treabă ajung să fie înșelate de alții” – dacă ai prea multă bunătate în inima ta, dacă ești prea îndatoritor și cumpătat în treburile tale, riști foarte mult să fii înșelat. Cu aceste cuvinte în minte, am hotărât să nu mă mai supun la toate aceste abuzuri și să trăiesc în frustrare: în chestiunile viitoare și în relațiile cu ceilalți, mi-am promis să nu fiu prea binevoitoare. Chiar și după ce am acceptat lucrarea lui Dumnezeu Atotputernic, am aplicat totuși acest principiu în ghidarea comportamentului meu și a interacțiunilor cu ceilalți.
La un moment dat, lucram cu o soră pentru îndeplinirea îndatoririlor noastre. Această soră mi-a arătat deseori nepotrivirile și neajunsurile mele; aveam sentimentul că mă ţinea pe loc în orice mod. La început m-am gândit: nu este ușor să fii singură, departe de casă, încearcă să ai puţină răbdare. Mai târziu, totuși, după ce sora s-a dovedit a nu mai înceta cu criticile ei, m-am gândit în sfârșit la acea expresie: „Persoanele de treabă ajung să fie înșelate de alții”. Mi-am dat seama că sora trebuie să fi recunoscut că eram prea amabilă și, prin urmare, o ţintă uşoară, şi a decis să îmi facă viaţa mai grea, căutând nod în papură la orice probleme mărunte şi lipsite de importanță M-am hotărât că nu voi mai îngădui sau tolera comportamentul ei, așa că mi-am pierdut cu adevărat temperamentul față de ea, oprindu-mă doar când sora nu a mai îndrăznit să rostească vreun alt cuvânt. Mai târziu, sora mi-a cerut să intru în comuniune cu ea și și-a cerut iertare, spunându-mi că încerca să mă ajute prin indicarea lipsurilor mele, fără să își imagineze vreodată că mă va răni. Când am auzit asta, am fost atât de fericită că ai fi crezut că sunt un general cu patru stele ieșind victorios de pe câmpul de luptă. Mai mult, am fost și mai convinsă că au existat o mulțime de răsplăți pentru expresia „Persoanele de treabă ajung să fie înșelate de alții”.
Doar recent, în timp ce citeam „Cele 100 de axiome ale Satanei pe care oamenii corupți își bazează existența” emise de biserică, am văzut un pasaj care spunea: „«Persoanele de treabă ajung să fie înșelate de alții.» […] Omenirea a fost coruptă de Satana de mii de ani și există nenumărate falsități pe care Satana le folosește pentru a-i înșela pe oameni. Aici rezumăm cele 100 de falsități pe care omenirea le apreciază drept maxime prețioase pentru a se ghida în viață. Aceste falsități au prins deja rădăcini în profunzimile inimii umane; dacă nu sunt înzestraţi cu adevărurile, oamenii sunt în mare măsură incapabili să scoată la iveală adevărata natură a acestor falsități. Dacă oamenii continuă să se țină de falsitățile Satanei, luându-le ca pe niște maxime și principii de viață, omenirea coruptă nu va obţine niciodată mântuirea”. După ce am citit acest pasaj din părtăşie, am avut o bruscă revelație, ca și cum m-aş fi trezit dintr-un vis lung: Expresia „Persoanele de treabă ajung să fie înșelate de alții” a fost o falsitate creată de Satana ca să îndoctrineze și să corupă omenirea. Dumnezeu ne cere ca în interacțiunile noastre cu ceilalți să fim îngăduitori, răbdători, toleranți și iertători. Trebuie să fim atenți, respectuoși și iubitori față de ceilalți. Dimpotrivă, principiul vieții lui Satan, „Persoanele de treabă ajung să fie înșelate de alții”, ne îndrumă subtil departe de bine și înspre rău, ne învață să nu fim prea buni sau împăciuitori în relațiile noastre cu alții. Pentru a ne proteja pe noi înșine, trebuie să urmăm principiul „ochi pentru ochi și dinte pentru dinte”, trebuie să învățăm să fim duri, necivilizați și răi. Mi-am dat seama că „Persoanele de treabă ajung să fie înșelate de alții” reprezintă o falsitate, care este în opoziție diametrală față de adevăr – este logica Satanei, aparține negativității Satanei, o otravă a marelui balaur roșu. Satana lucrează prin aceste „teorii” amăgitoare pentru a spăla creierul oamenilor în a unelti unul împotriva celuilalt, pentru a ucide cu sânge rece, pentru a se angaja într-o competiție perseverentă și nesfârșită, fără a se supune nimănui, până când nu mai rămâne niciun pic de umanitate în ei. În acest fel, oamenii devin corupți ca Satan însuși, obiecte de sacrificiu care să fie îngropate cu el, iar Satana își atinge scopul de a corupe și de a mistui întreaga umanitate. M-am lăsat păcălită de iluzii şi am luat expresia „Persoanele de treabă ajung să fie înșelate de alții” ca pe un adevăr care trebuie acceptat și respectat. M-am gândit că nu puteam fi prea amabilă sau binevoitoare, și că a fi răbdătoare şi înţelegătoare faţă de ceilalţi era calea celui stupid şi ignorant şi m-ar fi lăsat doar vulnerabilă la înşelăciuni şi jigniri. Pentru că am luat mereu această falsitate ca pe o maximă după care să mă ghidez în viaţă, când sora mi-a arătat imperfecţiunile mele pentru a mă ajuta să le recunosc și să mă schimb în bine, nu numai că nu am acceptat comentariile ei, ba chiar credeam că mă intimidează şi caută nod în papură la orice detalii nesemnificative. Ca rezultat, mi-am pierdut temperamentul cu această soră, astfel asuprind-o. Chiar și atunci când s-a înjosit și mi-a cerut iertare, tot nu aveam o percepţie mai clară a situaţiei sau să mă simt jenată, ci mai degrabă stăteam acolo mulțumită de impact, crezând că în cele din urmă sora a „acceptat înfrângerea” întrucât mă ţineam tare de maxima „Persoanele de treabă ajung să fie înșelate de alții”. După ce „am câștigat această victorie”, am simțit și mai multă emoție pentru a susține și a preamări această axiomă a Satanei. Cât de absurdă, cât de exagerată eram! Am luat lucrurile complet invers, confundând răul cu binele. Lucrarea lui Dumnezeu din zilele de pe urmă este de a curăța omenirea de otrava Satanei și de a folosi adevărul pentru a schimba firea sa coruptă. Cu toate acestea, în cazul meu, nu am căutat adevărul, nici nu m-am străduit să recunosc otrava Satanei care exista în mine și nici nu m-am folosit de adevăr pentru a mă schimba. În schimb, m-am ținut de falsitățile Satanei și am respins adevărul. Dacă aș fi continuat astfel, n-aș fi început niciodată să mă înțeleg. Nu aș dobândi niciodată adevărul și nu aș obține o schimbare a firii mele. În final, ar trebui să fiu nimicită de Dumnezeu, tot astfel cum este și destinul Satanei.
Îți mulțumesc Ție, Dumnezeule, pentru luminarea și iluminarea Ta, ceea ce mi-a permis să realizez că axioma Satanei „Persoanele de treabă ajung să fie înșelate de alții” nu este altceva decât o falsitate pe care Satana o folosește pentru a spăla creierul oamenilor și pentru a-i corupe. Această frază este în contradicție cu adevărul și poate doar să corupă și să distrugă omenirea. Dacă omul își obține subzistența din otrava Satanei, dacă acționează în conformitate cu axiomele Satanei, el va deveni doar mai corupt și mai rău. El va fi din ce în ce mai puțin uman și din ce în ce mai mult în opoziție cu Dumnezeu, îndepărtat de Dumnezeu. El nu va primi niciodată mântuirea lui Dumnezeu. Dumnezeule Atotputernic, jur să depun toate eforturile în cuvintele Tale și în căutarea mea cu privire la adevăr, ca să ajung să recunosc numeroasele tipuri ale veninului Satanei din mine, să mă lepăd complet de falsitățile Satanei și să nu mai acționez conform axiomelor Satanei. Jur să caut voia Ta în toate lucrurile și să urmez cuvântul Tău, astfel încât cuvântul Tău să se înrădăcineze profund în inima mea și să devină axiomele prin care acţionez, standardele după care mă măsor. Lasă-mă să trăiesc în deplină armonie cu cuvântul Tău.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu