Capitolul 37

De-a lungul epocilor, toată lucrarea pe care am făcut-o – fiecare etapă a acelei lucrări – a conținut metodele Mele de lucru potrivite. Datorită acestui lucru au devenit oamenii Mei iubiți din ce în ce mai puri și din ce în ce mai potriviți pentru folosul Meu. Din același motiv, totuși, nefericirea este că, pe măsură ce metodele Mele de lucru se înmulțesc, numărul oamenilor scade, ceea ce face ca oamenii să se cufunde în contemplație. Desigur, lucrarea Mea de astăzi nu constituie nicio excepție și cei mai mulți dintre oameni sunt, din nou, prinși în contemplație, așa că, din cauza schimbărilor aduse metodelor Mele, există o parte a oamenilor care se vor retrage. 

Capitolul 36

Toate lucrurile sunt rânduite de mâna Mea. Cine îndrăznește să facă după bunu-i plac? Cine le poate schimba cu ușurință? Oamenii plutesc prin văzduh, mișcându-se aidoma prafului, cu fețele mânjite făcându-i respingători din cap până-n picioare.

Capitolul 33

În casa Mea, au existat odată cei care Mi-au proslăvit numele sfânt, care au lucrat neobosit pentru ca slava Mea pe pământ să umple firmamentul.

Capitolul 32

Când oamenii se adună împreună cu Mine, inima Mea este plină de bucurie. Imediat, revărs binecuvântările din mâna Mea printre oameni, pentru ca oamenii să se poată reuni cu Mine și să nu fie dușmani care nu Mi se supun, ci prieteni care sunt compatibili cu Mine.

Capitolul 31

N-am avut niciodată un loc în inimile oamenilor. Când îi caut cu adevărat pe oameni, ei închid ochii strâns și Îmi ignoră acțiunile, ca și cum tot ce fac este o încercare de a le face pe plac, al cărei rezultat este că ei sunt întotdeauna dezgustați de faptele Mele.

Capitolul 30

Printre oameni, am rezumat odată nesupunerea și slăbiciunea omului și, astfel, am înțeles slăbiciunea omului și M-am familiarizat cu nesupunerea sa. 

Capitolul 23

În timp ce glasul Meu rezonează, în timp ce ochii Mei aruncă foc, Eu privesc peste întreg pământul, observ întregul univers. Întreaga umanitate se roagă Mie, întorcându-și privirea spre Mine, implorându-Mă să-Mi încetez mânia și jurând să nu se mai răzvrătească împotriva Mea.

Capitolul 22

Omul trăiește în mijlocul luminii, însă nu este conștient de prețiozitatea luminii. El nu cunoaște substanța și sursa luminii și, mai mult, cui îi aparține ea. Când acord omului lumina, Eu examinez imediat condițiile printre oameni: datorită luminii, toți oamenii se schimbă și cresc și au părăsit întunericul.

Capitolul 21

Omul coboară în mijlocul luminii Mele și rămâne de neclintit datorită faptului că Eu îl mântuiesc. Când Eu aduc mântuire întregului univers, omul încearcă să găsească modalități de a intra în cursul reîntoarcerii Mele, totuși sunt mulți care sunt spălați fără urmă de acest torent al reîntoarcerii; există mulți care sunt înecați și înghițiți de apele torențiale; și, sunt, de asemenea, mulți care rămân neclintiți în mijlocul torentului, care nu și-au pierdut niciodată simțul orientării și care au urmat astfel torentul până astăzi.

Capitolul 20

Bogățiile casei Mele sunt fără număr și de nepătruns, totuși, omul nu a venit niciodată la Mine să se bucure de ele. El este incapabil să se bucure de acestea pe cont propriu, nici să se protejeze prin propriile eforturi; în schimb, el și-a pus întotdeauna încrederea în ceilalți. 

Capitolul 19

Obligația omenirii este să ia cuvintele Mele ca bază pentru supraviețuirea sa. Omul trebuie să stabilească porțiunea sa individuală în fiecare parte a cuvintelor Mele; a nu face acest lucru ar însemna să caute necazuri, căutând propria sa distrugere și invitând sfidarea.

Capitolul 18

Într-o străfulgerare, fiecare animal este dezvăluit în adevărata sa formă. Tot așa, iluminate de lumina Mea, ființele umane și-au recăpătat sfințenia pe care o aveau odinioară. O, fie ca lumea coruptă a trecutului să se fi răsturnat în sfârșit în apa murdară și, scufundându-se sub suprafață, să se fi dizolvat în noroi!

Capitolul 17

Glasul Meu răsună ca un tunet, iluminând toate cele patru cadrane și întregul pământ, iar, în mijlocul tunetelor și al fulgerelor, umanitatea este doborâtă. Niciun om nu a rămas vreodată ferm în mijlocul tunetelor și al fulgerelor: majoritatea oamenilor sunt îngroziți cumplit la venirea luminii Mele și nu știu ce să facă.

Capitolul 16

Sunt atât de multe lucruri pe care vreau să i le spun omului, atât de multe lucruri pe care trebuie să i le spun. Dar capacitățile omului de acceptare sunt prea deficitare: el este incapabil să înțeleagă pe deplin cuvintele Mele potrivit cu ceea ce furnizez Eu și înțelege doar un aspect, dar rămâne neștiutor în privința celorlalte.

Capitolul 15

Omul este o creatură lipsită de autocunoaștere. Deși în imposibilitatea de a se cunoaște pe sine, el totuși îi cunoaște pe toți ceilalți ca pe palma mâinii sale, ca și când toți ceilalți au trecut mai întâi de inspecția lui și au primit aprobarea lui înainte de a spune sau de a face ceva și, deci este ca și cum i-a înțeles pe de-a întregul pe toți ceilalți, până la starea lor psihologică.

Capitolul 14

De-a lungul veacurilor, niciun om nu a intrat în Împărăție și, astfel, nimeni nu s-a bucurat de harul Epocii Împărăției, niciunul nu L-a văzut pe Împăratul Împărăției. Deși sub iluminarea Duhului Meu mulți oameni au profețit frumusețea Împărăției, ei cunosc doar exteriorul ei, nu semnificația ei interioară.

Capitolul 13

În condiția vostră actuală, aderați excesiv la noțiunile sinelui, iar în voi există tulburări religioase destul de grave. Nu puteți să acționați în duh, nu puteți înțelege lucrarea Duhului Sfânt și respingeți noua lumină. Nu poți să vezi soarele în timpul zilei pentru că ești orb, nu-i cunoști pe oameni, nu poți să-ți părăsești „părinții” niciodată, îți lipsește discernământul spiritual, nu recunoști lucrarea Duhului Sfânt și habar nu ai cum să mănânci și să bei din cuvântul Meu.

Capitolul 12

Atunci când Fulgerul se ivește de la Răsărit – care este, de asemenea, tocmai momentul în care Eu încep să vorbesc – în momentul ivirii Fulgerului, întreaga sferă cerească este iluminată și toate stelele încep să se transforme. Pare că întreaga rasă umană este supusă unei curățiri și sortări corespunzătoare.

Capitolul 11

Fiecare persoană din omenire ar trebui să accepte observarea Duhului Meu, ar trebui să-și controleze îndeaproape fiecare cuvânt și acțiune și, în plus, ar trebui să privească faptele Mele minunate. Cum vă simțiți în momentul sosirii Împărăției pe pământ?

Imnul Împărăției

Mulțimile Mă aplaudă, mulțimile Mă slăvesc; toate gurile Îl numesc pe singurul Dumnezeu adevărat, toți oamenii își ridică ochii pentru a privi faptele Mele. Împărăția se pogoară în lumea oamenilor, persoana Mea este bogată și îmbelșugată. Cine nu s-ar înveseli pentru asta? Cine nu ar dansa de bucurie?