de Huang Lin, China
Într-o zi, sora mea mai mică a venit și mi-a spus fericită: „Soră, am venit azi să îți dau cea mai bună veste posibilă – Domnul Isus S-a întors! Și mai mult, S-a întors în trup, El exprimă adevărul și Își face lucrarea din zilele de pe urmă pentru a judeca și a curăța omul, împlinind astfel profeția din Biblie care spune: «Căci este timpul să înceapă judecata chiar de la Casa lui Dumnezeu» (1 Petru 4:17). Ai face bine să te grăbești și să urmezi noua lucrare a lui Dumnezeu!” Când am auzit vestea că Domnul S-a întors, am fost atât șocată cât și nesigură și am spus: „În cartea Apocalipsei spune «Iată, El va veni pe nori şi orice ochi Îl va vedea» (Apocalipsa 1:7). Și pastorul și prezbiterul ne predică adesea că atunci când Domnul Se va întoarce, El va veni la noi pe un nor alb. Tu spui că Domnul S-a întors și că El a venit în trup, dar cum este posibil acest lucru?” Sora mea a spus solemn: „Soră, spui că Domnul Isus Se va întoarce venind pe nori, dar ești sigură de asta? De asemenea, este prorocit în Biblie: «Iată, Eu vin ca un hoţ» (Apocalipsa16:15), și «La miezul nopţii a răsunat un strigăt: „Iată mirele! Ieşiţi-i în întâmpinare!”» (Matei 25:6). Îndrăznești să spui că Domnul nu ar putea să vină în taină? Există un mister în ce privește întoarcerea Domnului, așa că trebuie să căutăm adevărul cu privire la aceasta cu o minte deschisă! Dacă rămânem credincioşi propriilor noastre noțiuni și închipuiri, atunci cum putem să întâmpinăm cu bucurie întoarcerea Domnului?” Însă, indiferent de cum a comunicat sora mea, am rămas neconvinsă, crezând, în schimb, că Domnul Se va întoarce pe un nor alb și că nu ar putea să vină în trup. Mai târziu, sora mea a predicat Evanghelia familiei mele, iar prin părtășiile ei repetate, soțul meu, fiul meu cel mic și soția lui (toți erau necredincioși) au acceptat cu toții lucrarea lui Dumnezeu Atotputernic din zilele de pe urmă. Cu toate acestea, am continuat să fiu adepta propriilor mele noțiuni și am refuzat să o accept.
După aceea, am continuat să particip la întâlniri la vechea mea biserică, în timp ce soțul meu, fiul cel mic și soția sa participau la întâlniri la Biserica lui Dumnezeu Atotputernic. De fiecare dată când mă întorceam de la o întâlnire, mă simțeam apatică și simțeam că, prin participarea la aceste întâlniri, nu făceam decât să respect obiceiul; inima îmi era goală și nu câștigam nimic. Ei, pe de altă parte, erau întotdeauna atât de fericiți când se întorceau de la o întâlnire și aveau adesea părtășie și căutau împreună să afle care erau firile corupte pe care le dezvăluiau atunci când întâmpinau probleme, cum ar trebui să caute voia lui Dumnezeu și cum ar trebui să se cunoască pe sine și să mediteze asupra lor; ei discutau, de asemenea, cum să practice adevărul și să trăiască după cuvântul lui Dumnezeu, cum să se lepede de firile lor corupte, să fie purificați și așa mai departe. Când îi auzeam vorbind despre aceste lucruri, mă simțeam nedumerită și mă gândeam: „Ei cred doar de câteva zile, deci cum pot să știe cum să caute voia lui Dumnezeu atunci când întâmpină probleme și să găsească modul de a practica și de a vorbi într-un mod atât de logic și bine argumentat? Am crezut în Domnul Isus în toți acești ani; m-am rugat, am participat la întâlniri și am citit în mod consecvent Biblia, deci cum de nu înțeleg voia lui Dumnezeu când mi se întâmplă ceva? Și nu numai eu sunt așa, ci toți frații și surorile mele din biserica mea sunt la fel. Suntem legați de tot felul de păcate și nu putem să fim liberi, iar duhurile noastre sunt ofilite, întunecate și fără speranță și simțim că suntem din ce în ce mai departe de Domnul; ce se întâmplă?” Subiectele pe care le discutau erau atât de proaspete și noi, vorbind despre firile corupte pe care le dezvăluiau, reflectând asupra lor înșiși și cunoscându-se, fiind purificați și așa mai departe. Crezusem în Domnul de atâția ani, dar nu-i auzisem niciodată pe pastorul și pe prezbiterul din biserica mea predicând în acest fel și, pur și simplu, nu puteam pricepe cum a putut familia mea să înțeleagă atât de mult! Eram nedumerită.
Înainte să îmi dau seama, a venit vremea recoltei, iar cei doi fii ai mei și-au adunat porumbul și l-au adus acasă. În anii anteriori, îl ajutam întotdeauna pe fiul meu mai mare să depănușeze porumbul, iar apoi îl ajutam pe fiul meu mai mic, dar în acest an fiul meu mai mic și familia lui au depănușat porumbul singuri și m-am gândit: „N-am ajutat familia fiului meu mai mic cu munca lor de data aceasta, așa că soția sa este cu siguranță furioasă pe mine și va spune că arăt favoritism”. Dar, spre surprinderea mea, nu numai că nu era supărată, ci, de asemenea, mi-a spus cu voioşie: „Mamă, tu și tata nu întineriți. Nu vă mai faceți griji să ne ajutați cu munca noastră. Doar îngrijiți-vă de sănătatea voastră!” Am fost foarte surprinsă să o aud spunând asta. A fost într-adevăr prima oară când și-a arătat îngrijorarea în privința noastră! Nu mai spusese niciodată așa ceva! Și, mai târziu, s-a întâmplat din nou. Le-am spus fiilor mei și soțiilor lor: „Copiii voștri trebuie să meargă la gimnaziu, așa că le voi cumpăra câte o bicicletă”. Așa că am cumpărat o bicicletă pentru copilul fiului meu mai mare, dar apoi a intervenit ceva și a trebuit să cheltui toți banii care îmi mai rămăseseră și nu am mai putut cumpăra o bicicletă pentru copilul fiului meu mai mic. Mai târziu, mama nurorii mele i-a cumpărat nepotului meu o bicicletă și m-am simțit prost. M-am gândit: „Nora mea este cu siguranță supărată pe mine și va spune că nu îmi respect cuvântul”. Dar, spre surprinderea mea, nu numai că nu a fost supărată, dar m-a mângâiat spunând: „Mamă, nu este nevoie să îți pară rău că nu i-ai cumpărat copilului meu o bicicletă. Tu și tata păstrați-vă banii de acum încolo și cheltuiți-i pentru voi. Nu vă faceți griji pentru noi!” Aceste două evenimente m-au surprins foarte mult. De când nora mea a început să creadă în Dumnezeu Atotputernic, nu s-a mai certat cu mine în nicio privință, ci ne-a arătat că îi pasă și că ne respectă – ea într-adevăr se schimbase. Soțul meu obișnuia să își piardă mereu cumpătul față de mine la cea mai mică provocare și îmi vorbea întotdeauna cu asprime. Dar acum el zâmbea când îmi vorbea și, chiar dacă uneori eram supărată pe el, îndura cu răbdare și îmi spunea calm: „Cel în care credem este același Dumnezeu. Din punct de vedere fizic, suntem soț și soție, dar, din punct de vedere spiritual suntem frate și soră. Ar trebui să ne iubim, să ne înțelegem și să ne iertăm unul pe celălalt și să trăim după cuvântul lui Dumnezeu. Ce părere ai? Am fost întotdeauna iute din fire și aveam tendința de a mă mânia, iar acest lucru era rezultatul firii mele corupte satanice. Eram prea arogant și îngâmfat și nu aveam nicio umanitate normală. Acum, am citit multe dintre cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic și am ajuns să înțeleg că lucrarea lui Dumnezeu din zilele de pe urmă este aceea de a salva omul prin exprimarea cuvintelor Sale. Dacă oamenii caută să obțină mântuirea lui Dumnezeu, atunci ei trebuie să ia cuvintele lui Dumnezeu și să le practice în viața reală și să se ocupe de fiecare problemă în conformitate cu adevărul și principiile. Trebuie să-mi lepăd trupul, să practic potrivit cuvântului lui Dumnezeu și să trăiesc o umanitate normală.” Privind la soțul meu, fiul meu și soția lui, m-am tot gândit în inima mea: „Ei au acceptat lucrarea lui Dumnezeu Atotputernic din zilele de pe urmă cu doar doi ani în urmă, deci cum se face că s-au schimbat atât de mult? Acest lucru chiar mă convinge! Am crezut în Domnul de atâția ani acum, am citit Biblia și m-am rugat în fiecare zi, deci cum se face că nu m-am schimbat deloc în tot acest timp? Când ispitele vin la mine, de ce mă scufund mereu în păcat și nu mă pot ridica din nou? Doar Dumnezeu are puterea de a schimba oamenii. Oare Dumnezeul Atotputernic în care cred ei să fie Domnul Isus Cel care S-a întors? Dacă acest lucru chiar este adevărat, iar eu tot refuz să îl accept, nu mă va părăsi oare Domnul? Nu aș fi atât de proastă să am o mântuire atât de mare înaintea mea și, totuși, să nu o obțin?” Cu aceste gânduri în minte, nu m-am putut abține să nu mă simt neliniștită. Am vrut să caut și să cercetez, dar am fost jenată să vorbesc cu familia mea despre asta.
Într-o zi, când soțul meu era plecat, am scos în secret cartea pe care o citea adesea. În momentul în care m-am uitat la copertă, cele șase cuvinte mari „Cuvântul Se arată în trup” scrise cu o culoare aurie strălucitoare mi-au sărit în ochi și m-am gândit: „Ce mistere conține mai exact această carte? Poate schimba atât de mult oamenii, așa că trebuie să o citesc cu atenție.” Cu grijă, am deschis cartea și am văzut aceste cuvinte scrise acolo: „Această întrupare este a doua întrupare a lui Dumnezeu după finalizarea lucrării lui Isus. Bineînţeles, întruparea aceasta nu se petrece independent, ci este a treia etapă a lucrării după Epoca Legii şi Epoca Harului. Fiecare nouă etapă a lucrării lui Dumnezeu aduce mereu un nou început şi o nouă epocă. Aşadar, există şi schimbări corespunzătoare în ceea ce priveşte firea lui Dumnezeu, modul Lui de a lucra, locaţia lucrării Lui şi numele Lui. Deci, nu e de mirare că omului îi este greu să accepte lucrarea lui Dumnezeu în noua epocă. Dar, indiferent de cum I se opune omul, Dumnezeu Îşi face mereu lucrarea şi mereu conduce înainte întreaga omenire. Când Isus a venit în lumea omului, El a adus Epoca Harului şi a încheiat Epoca Legii. În ultimele zile, Dumnezeu S-a întrupat încă o dată şi, cu această întrupare, a încheiat Epoca Harului şi a adus Epoca Împărăţiei. Toţi cei care acceptă cea de-a doua întrupare a lui Dumnezeu vor fi conduşi în Epoca Împărăţiei şi vor putea să accepte personal îndrumarea lui Dumnezeu” (Prefață la „Cuvântul Se arată în trup”).
După ce am citit acest lucru, m-am gândit: a doua întrupare a lui Dumnezeu a pus capăt lucrării Epocii Harului, deci era posibil ca Dumnezeu să nu mai lucreze în biserici în Epoca Harului? Am intrat noi acum în Epoca Împărăției? Spune aici: „Toţi cei care acceptă cea de-a doua întrupare a lui Dumnezeu vor fi conduşi în Epoca Împărăţiei şi vor putea să accepte personal îndrumarea lui Dumnezeu.” De când soțul meu, fiul meu și soția lui au acceptat lucrarea lui Dumnezeu Atotputernic s-au schimbat cu adevărat. Ar putea fi posibil ca Dumnezeu Atotputernic, în care cred ei, să fie cu adevărat Domnul Isus Cel întors? Urmează ei cu adevărat pașii lui Dumnezeu și acceptă călăuzirea personală a lui Dumnezeu? În caz contrar, cum ar putea să înțeleagă atât de multe adevăruri și cum s-ar fi putut schimba atât de mult? Acest lucru trebuie să fie rezultatul lucrării Duhului Sfânt, căci lucrul acesta nu este ceva ce poate fi realizat bazându-se pe sine și fără lucrarea Duhului Sfânt… Tocmai mă gândisem la asta când am văzut deodată că soțul meu a venit acasă. Am pus repede cartea înapoi în locul în care fusese și m-am gândit: el nu trebuie să știe că i-am citit cartea, altfel va râde de mine.
A doua zi, soțul meu a ieșit să participe la o întâlnire și am scos din nou acea carte și am început să citesc. Am citit acest pasaj: „Deşi Isus a lucrat mult printre oameni, El a desăvârşit doar răscumpărarea întregii omeniri şi a devenit jertfa pentru păcat a oamenilor şi nu l-a scăpat pe om de toată firea lui stricată. Deplina mântuire a omului de influenţa Satanei nu a necesitat doar ca Isus să preia păcatele omului ca jertfă pentru păcat, ci şi ca Dumnezeu să facă o lucrare mai mare pentru a-l scăpa pe om cu totul de firea lui, care a fost stricată de Satana. Şi astfel, după ce omului i-au fost iertate păcatele, Dumnezeu S-a întrupat pentru a-l conduce pe om în noua epocă şi a început lucrarea de pedeapsă şi judecată, şi munca aceasta l-a adus pe om într-un tărâm mai înalt. Toţi cei care se supun stăpânirii Lui se vor bucura de un adevăr mai mare şi vor primi binecuvântări mai mari. Ei vor trăi cu adevărat în lumină şi vor dobândi adevărul, calea şi viaţa” (Prefață la „Cuvântul Se arată în trup”). După ce am citit acest pasaj, am încercat să îl înțeleg: Domnul Isus a răscumpărat întreaga omenire prin faptul că a fost răstignit, dar El nu a eliminat firile corupte ale omului și în om a rămas natura lui păcătoasă – acest lucru este absolut adevărat. Cât despre aceia dintre noi care credem în Domnul, adesea nu putem respecta învățăturile Domnului și mințim și înșelăm și în fiecare zi păcătuim, iar apoi mărturisim, tăvălindu-ne în mod constant în păcat fără puterea de a ne elibera de lanțurile păcatului. Acesta este un fapt incontestabil. În acel moment m-am gândit la cuvintele lui Dumnezeu din Biblie: „Deci fiţi sfinţi, după cum Eu sunt sfânt!” (Leviticul 11:45). Dumnezeu ne cere să fim sfinți și totuși păcătuim adesea și Îl nemulțumim pe Domnul – ce sfințenie este aceasta? Dumnezeu este sfânt și, cu atât mai mult, Împărăția lui Dumnezeu nu poate fi pătată. Deci, cum putem noi, care comitem păcate atât de des, să intrăm în Împărăția cerurilor? Gândindu-mă la asta, am avut un sentiment de pierdere și am continuat să citesc în carte: „Deplina mântuire a omului de influenţa Satanei nu a necesitat doar ca Isus să preia păcatele omului ca jertfă pentru păcat, ci şi ca Dumnezeu să facă o lucrare mai mare pentru a-l scăpa pe om cu totul de firea lui, care a fost stricată de Satana.” Este posibil ca lucrarea lui Dumnezeu Atotputernic din zilele de pe urmă să fie o lucrare și mai mare făcută de Domnul Isus Cel întors în trup? Numai prin acceptarea și experimentarea judecății lui Dumnezeu Atotputernic putem noi oare să ne eliberăm de păcat și să fim purificați și schimbați? Este posibil ca schimbările făcute de soțul meu și de nora mea să vină din faptul că au experimentat lucrarea de mustrare și judecată a lui Dumnezeu Atotputernic? Soțul meu, fiul meu și soția lui credeau în Dumnezeu doar de puțin timp și, totuși, ajunseseră să înțeleagă unele adevăruri, puteau vorbi despre cum își înțelegeau firile corupte, puteau căuta voia lui Dumnezeu atunci când li se întâmpla ceva și puteau găsi calea de a practica. În timp ce eu, pe de altă parte, crezusem în Domnul de mulți ani, și totuși, dacă cineva m-ar fi întrebat ce era credința în Dumnezeu mai exact sau care era mai exact voia lui Dumnezeu, să fiu sinceră, nu aș fi putut să răspund, cu atât mai puțin să vorbesc despre orice schimbare în firea mea. Gândindu-mă la mine în comparație cu ei, m-am simțit cu adevărat rușinată! Mi se părea acum că trebuia să cercetez serios lucrarea lui Dumnezeu Atotputernic din zilele de pe urmă.
De atunci, în fiecare zi, citeam pe ascuns cartea Cuvântul Se arată în trup pe la spatele soțului meu și cu cât o citeam mai mult, cu atât inima mea devenea mai luminată și cu atât mai mult mi-a plăcut să o citesc. Uneori nu voiam să particip la întâlniri la biserica mea, ci doar stăteam acasă citind această carte. O dată, am citit aceste cuvinte ale lui Dumnezeu Atotputernic: „Cu siguranță voi ilumina și lumina pe toți cei care sunt înfometați și însetați după dreptate și care caută cu sinceritate. Îți voi arăta toate tainele lumii spirituale și vă voi arăta calea înainte, făcându-vă să renunțați cât mai curând la firile voastre vechi, corupte, astfel încât să puteți atinge maturitatea vieții și să Îmi fiți Mie de folos și pentru ca lucrarea Evangheliei să poată începe în curând fără obstacole. Numai atunci voia Mea va fi satisfăcută, numai atunci planul de gestionare (mântuire) al lui Dumnezeu de șase mii de ani va fi îndeplinit cât mai curând posibil. Dumnezeu va câștiga Împărăția și aceasta va coborî pe pământ și împreună vom intra în slavă!” („Capitolul 8” din „Cuvântări ale lui Hristos la început” în Cuvântul Se arată în trup). După ce am citit aceasta, n-am putut să nu mă gândesc la cuvintele pe care le-a spus Domnul Isus: „Ferice de cei flămânzi şi însetaţi după dreptate, căci ei vor fi săturaţi!” (Matei 5:6). Cu cât citeam mai mult, cu atât mai mult simțeam că cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic și cuvintele Domnului Isus împărtășesc aceeași sursă. Cuvintele amândurora au autoritate și putere, așa că mi se părea foarte probabil ca Dumnezeu Atotputernic să fie într-adevăr Domnul Isus Cel întors! Gândindu-mă la asta, m-am simțit uimită: dacă acest lucru este adevărat, trebuie să mă grăbesc să accept lucrarea lui Dumnezeu din zilele de pe urmă, pentru că dacă refuz să o accept, atunci voi fi uitată de lucrarea lui Dumnezeu! Dar cum puteam să spun asta familiei mele? Ei îmi predicaseră mult Evanghelia în trecut, dar întotdeauna refuzasem să o accept. Dacă aș spune acum că sunt dispusă să accept lucrarea lui Dumnezeu Atotputernic din zilele de pe urmă, ce ar crede despre mine? Tocmai când tergiversam nehotărâtă, Dumnezeu a deschis o cale pentru mine.
Într-o zi, nora mea și una dintre surorile ei din biserică au venit să-mi propovăduiască Evanghelia. Am știut atunci că aceasta era o ocazie dată de Dumnezeu, așa că am vorbit sincer cu ele: „De fapt, am citit pe ascuns multe cuvinte ale lui Dumnezeu Atotputernic și simt că aceste cuvinte vin de la Dumnezeu. E pur și simplu imposibil ca un om să poată glăsui aceste cuvinte care poartă o astfel de autoritate și putere.” Când nora mea m-a auzit spunând aceasta, a fost uimită, s-a uitat la soră și a râs cu bucurie. Am continuat: „Dar există ceva ce încă nu înțeleg. Domnul Isus a profețit: «Atunci Îl vor vedea pe Fiul Omului venind pe un nor, cu putere şi mare slavă» (Luca 21:27). Noi, credincioșii, ne dorim cu toții ca Domnul Isus să Se întoarcă și să coboare printre noi pe un nor alb. Dar voi spuneți că Domnul S-a întors deja și că Dumnezeu Atotputernic este Domnul Isus Cel întors. Deci, cum se face că nu L-am văzut pe Domnul venind pe un nor alb? Vă rog să aveți părtășie cu mine despre asta.”
Sora a vorbit serios, spunând: „Slavă lui Dumnezeu! După cum știm, există multe versete din Biblie care profețesc întoarcerea Domnului. Dar, dacă privim cu atenție, vom vedea că întoarcerea Domnului este profețită în două moduri diferite: unul este că Domnul va veni deschis pe un nor și toți oamenii Îl vor vedea, ca în Luca 21:27, care spune «Atunci Îl vor vedea pe Fiul Omului venind pe un nor, cu putere şi mare slavă.» Celălalt este că Domnul va veni pe ascuns, ca un hoț și fără să știe nimeni, ca în Matei 24:36, care spune «Dar despre ziua şi ora aceea nu ştie nimeni, nici îngerii cerurilor, (nici Fiul), ci numai Tatăl.» Se poate vedea că venirea Domnului se va întâmpla în două etape: în primul rând, El va veni pe ascuns și, după ce va realiza o etapă a lucrării Sale, atunci venirea Lui va fi făcută cunoscută. Lucrul despre care vorbim este profeția cu privire la venirea Domnului în mod deschis, în timp ce acum suntem în stadiul în care se împlinește profeția Domnului venind în secret, care este stadiul în care Dumnezeu devine trup pentru a-Și realiza lucrarea și a mântui omenirea. Când Dumnezeu va termina lucrul în trup, atunci El va veni deschis, pentru ca toți să-L vadă…”.
Inima mea a fost iluminată când am auzit-o pe acea soră oferind o astfel de părtășie și m-am gândit: după cum se pare, în Biblie se prorocește că Domnul va veni în două moduri diferite. Mai întâi, El va veni pe ascuns, iar după aceea va veni în mod deschis – acesta este cu adevărat un mister! Am citit Biblia de atâția ani, deci cum se face că nu am descoperit asta niciodată? Dar, gândindu-mă acum, sunt sigură că acest lucru este adevărat!
Nora mea mi-a spus: „Mamă, timpul lui Dumnezeu Atotputernic în trup, care Își face lucrarea de a judeca și purifica omul prin cuvinte, este stadiul în care Dumnezeu vine pe ascuns și este timpul în care Dumnezeu expune oamenii și ne separă pe fiecare după felul nostru. Pentru a înțelege mai bine acest aspect al adevărului, să citim cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic.” Spunând aceasta, ea a citit: „Multor oameni poate să nu le pese de ceea ce spun, dar Eu tot vreau să-i spun fiecărui așa-zis sfânt care Îl urmează pe Isus că, atunci când Îl veți vedea cu ochii voștri pe Isus coborând din ceruri pe un nor alb, aceasta va fi arătarea publică a Soarelui dreptății. Poate că acela va fi un moment de mare entuziasm pentru tine, și totuși, ar trebui să știi că, timpul când asiști la coborârea lui Isus din cer este și timpul când tu cobori în iad pentru a fi pedepsit. Aceasta va anunța sfârșitul planului de gestionare (planului de mântuire) al lui Dumnezeu și va fi momentul când Dumnezeu îi răsplătește pe cei buni și îi pedepsește pe cei răi. Căci judecata lui Dumnezeu va fi încheiată înainte ca omul să vadă semne, atunci când nu există decât exprimarea adevărului. Cei care acceptă adevărul și nu caută semne, și astfel au fost purificați, se vor fi întors în fața tronului lui Dumnezeu și vor fi intrat în îmbrățișarea Creatorului. Numai cei care persistă în credința că «Isus care nu vine pe un nor alb este un Hristos mincinos» vor fi supuși pedepsei eterne, pentru că ei cred doar în Isus care face semne, dar nu Îl recunosc pe Isus Cel care proclamă judecata aspră și care oferă adevărata cale a vieții. Și astfel, se poate doar ca Isus să trateze cu ei atunci când Se reîntoarce, în mod deschis, pe un nor alb. Sunt prea încăpățânați, prea încrezători în ei înșiși, prea aroganți. Cum ar putea astfel de degenerați să fie răsplătiți de Isus? Întoarcerea lui Isus este o mare mântuire pentru cei care sunt capabili să accepte adevărul, dar pentru cei care nu pot să accepte adevărul, este un semn al condamnării” („Atunci când vei vedea trupul spiritual al lui Isus, Dumnezeu va fi făcut din nou cerul și pământul” din Cuvântul Se arată în trup).
Sora și-a continuat părtășia, spunând: „Din cuvintele lui Dumnezeu ajungem să înțelegem că, în timp ce Dumnezeu Atotputernic Își îndeplinește lucrarea în secret, El Își face doar lucrarea de a judeca și mustra oamenii prin cuvinte. Adică, El exprimă toate adevărurile pentru a ne oferi ceea ce avem nevoie în viață și toți cei care acceptă lucrarea lui Dumnezeu din zilele de pe urmă și care experimentează mustrarea și judecata cuvintelor lui Dumnezeu, care ajung să înțeleagă adevărul și să-L cunoască pe Dumnezeu și ale căror firi ale vieții sunt schimbate, sunt biruitorii care sunt făcuți compleți de Dumnezeu înainte de dezastre. Când acești biruitori vor fi făcuți compleți, lucrarea cea mare a lui Dumnezeu va fi încheiată, iar lucrarea pe care El o îndeplinește în secret va fi, de asemenea, încheiată. Atunci Dumnezeu va veni pe nori și Se va arăta deschis tuturor națiunilor și popoarelor. Unii oameni se țin orbește de propriile noțiuni, așteptând doar ca Domnul Isus să vină pe nori, refuzând totuși să accepte vreunul dintre adevărurile exprimate de Dumnezeu în timp ce El Își îndeplinește lucrarea secretă. Acești oameni se răzvrătesc cu toții împotriva lui Dumnezeu și Îl sfidează și, dacă nu se pot întoarce la Dumnezeu și nu pot accepta mântuirea Lui din zilele de pe urmă, atunci vor cădea în marile dezastre și va fi mare jale și scrâșnire a dinților. Este profețit în Apocalipsa capitolul 1, versetul 7: «Iată, El va veni pe nori şi orice ochi Îl va vedea, chiar şi cei care L-au străpuns. Toate neamurile pământului se vor jeli din pricina Lui. Da! Amin!» Gândește-te: când Domnul va veni pe nori, toți Îl vor vedea și să-I întâmpinăm cu mare bucurie venirea ar trebui să fie lucrul corect de făcut. Deci, de ce vor jeli toate neamurile? Pentru că, atunci când Dumnezeu va veni în mod deschis, ei vor vedea că Dumnezeu Atotputernic pe care ei L-au sfidat este cu adevărat Domnul Isus Cel întors, deci cum ar putea să nu se bată cu pumnii în piept, să nu se jelească și să nu își scrâșnească dinții?”
Ascultând părtășia sorei, am continuat să dau din cap afirmativ și am spus: „Ah, niciodată nu am înțeles acest verset și l-am întrebat pe pastorul din biserica mea, dar acesta nu mi l-a explicat clar. Se pare că acest verset se referă la toți aceia care refuză să accepte mântuirea lui Dumnezeu Atotputernic din zilele pe de urmă și care Îl sfidează.” În acel moment, nu am putut să nu mă gândesc la multele ocazii în care familia mea îmi propovăduise Evanghelia și totuși mă împotrivisem și refuzasem să o accept și m-am simțit foarte tulburată. Plină de regret, i-am spus sorei: „Dacă n-aș fi citit cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic, în cazul în care cuvintele lui Atotputernic Dumnezeu nu ar fi deschis ușa spre inima mea și nu mi-ar fi dat o inimă care caută adevărul, mă tem că încă nu aș fi ascultat părtășiile voastre, ci aș fi încă infatuată, așteptând ca Domnul Isus să vină pe un nor alb și să Se arate deschis poporului! Sunt într-adevăr atât de ignorantă și de nesăbuită! Numai acum înțeleg că etapa lucrării secrete a lui Dumnezeu este într-adevăr o ocazie minunată ca noi să acceptăm judecata și mustrarea cuvintelor lui Dumnezeu și să ne lepădăm firile corupte pentru a obține mântuirea! Când Dumnezeu va veni pe un nor și Se va arăta în mod deschis omului, lucrarea Sa de mântuire se va fi încheiat deja, iar El va începe să-i răsplătească pe cei buni și să-i pedepsească pe cei răi. Și când se va întâmplă asta, chiar dacă mă sfâșii în regret, va fi prea târziu. Îi mulțumesc lui Dumnezeu că nu m-a abandonat și că mi-a dat această șansă de a obține mântuirea. Doresc să accept lucrarea lui Dumnezeu Atotputernic din zilele de pe urmă!”
După aceea, am luat inițiativa și am cerut să intru în Biserica lui Dumnezeu Atotputernic și, ca și soțul, fiul și nora mea, în fiecare zi citesc cuvintele lui Dumnezeu și comunic adevărul și experimentez judecata, mustrarea, purificarea și mântuirea cuvintelor lui Dumnezeu. În marea familie a Bisericii lui Dumnezeu Atotputernic, trăiesc adevărata viață bisericească, iar duhul meu este plin de pace și bucurie. Simt cu adevărat dragostea cea mare a lui Dumnezeu pentru mine; doar că am fost atât de amorțită și L-am făcut pe Dumnezeu să aștepte atât de mult. Îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru că a pus meticulos la cale diferiți oameni și evenimente care să mă conducă și să mă îndrume pas cu pas în familia lui Dumnezeu și Îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru că m-a mântuit într-un mod diferit! Toată gloria să fie a lui Dumnezeu Atotputernic!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu